Archive for Iulie, 2009

un film pe zi … The Celestine Prophecy

Sunt cateva filme pe care le-as revedea oricand cu placere … printre acelea se numara si ” The Celestine Prophecy ” , un film care te pune serios pe ganduri …

Enjoy … 🙂

Anunțuri

Padina Ursului

Sfarsitul acesta de saptamana m-am rupt de toate … si am plecat la munte, intr-o locatie rupta de lume, Padina Ursului; adevarul e ca chiar aveam nevoie sa fac asta 🙂 .

Cum urci de la Bran in sus, treci de Fundata, faci la stanga si intri in Fundatica; mergi tot inainte, treci de scoala, mai ai putin si ajungi la Padina Ursului.

Zona e superba, parca rupta din rai, aerul curat, oamenii calzi, atmosfera placuta te invita sa te odihnesti …

Am pornit din Oradea, vineri seara, dupa ora 20:00 si am ajuns acolo dimineata in jur de ora 08:00. De cand am intrat m-a izbit aerul curat de munte si linistea parca de mormant, liniste pe care nu am mai avut-o de muuuuuulta vreme 🙂 .

Locatia e relativ accesibila cu masina, doar ca e ceva de mers pana acolo.

Mi-a placut foarte mult cum e amenajata locatia, cu mult bun gust, o imbinare intre vechi si nou, clasic si modern, trecut si viitor … lemnul lacuit negru, amenajarile din fonta, sauna, bazin interior, biliard, modalitatea moderna de a intra in camere prin card, baia foarte modern dotata, dar cu elemente rustice sigur iti vor atrage atentia … aaa, si personalul, foarte cald si primitor 🙂 .

Daca vrei sa te destinzi, sa te relaxezi, sa uiti de lume, sa ai parte de servicii de calitate merita sa mergi acolo.

primii pasi

Un copil e o minune, e un dar de la Dumnezeu, e ceea ce implineste o femeie, e maturitatea si responsabilitatea unui cuplu …

 

Stiti si voi povestea … un spermatozoid se intalneste cu un ovul, se combina si dupa 9 luni vine vremea pentru un copil 🙂 🙂 🙂 … eeeeh, chiar am spus-o pe fff scurt acum 😉 .

Zilele astea am fost la Sibiu, un oras care imi place mult si de unde sunt si mentorii mei, Mihaela si Alin.

Filip e rezultatul unei relatii frumoase, responsabile si mature dintre ei care sper sa dureze vesnic …

Acum are 9 luni si 16 zile si de sapte zile facem primii pasi; il iubesc mult, iar el stie si simte asta 🙂 .

Imi place sa-l vad cum face primii pasi, cum cade, plange, se ridica si iar incepe sa mearga si … tot asa; nu se opreste, chiar daca a cazut si a plans, ci, dimpotriva vrea mai mult sa incerce.

Acum face singur 3-5 pasi fara ajutor si, Doamne, e atat de dulce si scump … vazandu-l pe el, ma tot gandeam: oare cum am fost eu cand eram de varsta lui?

Ma gandeam cat de multe am de invatat de la el; merge, cade, se loveste, plange, dar NU RENUNTA, oricat simte ca ii e de greu, ci, se ridica, rade fericit si mai incearca pana REUSESTE!!!

Cand suntem mici suntem atat de puri, sinceri, simpli … de ce oare acum cand, vorba vine, suntem maturi, complicam totul?!?